Angela Merkel a dezvăluit la București culisele celor 16 ani de putere la vârful Europei. Confesiuni politice și personale ale „cancelarului de fier”

Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel și-a lansat, în prima zi a lunii septembrie, cartea la București, în cadrul unui eveniment construit în jurul unui dialog cu Emil Hurezeanu. Discuția s-a transformat într-o amplă radiografie a vieții personale și politice a fostului lider de la Berlin, de la anii copilăriei și experiențele care i-au marcart parcursul până la ascensiunea politică și perioada petrecută în fruntea Germaniei.

Vezi galeria foto
11 poze

Lansarea de la Ateneul Român a avut forma unui dialog public cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin între 2015 și 2021, ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania. Accesul s-a făcut pe bază de bilete, fiecare tichet incluzând și un exemplar al cărții cu autograful fostul cancelar federal.

Aflat în drum spre Albena, un șofer român a decis să alimenteze după ce trece în Bulgaria, pentru că „la ei este mult mai ieftin”. Ce surpriză a avut în benzinărie: Cât a plătit pentru un „plin”

08:10

NEWS ALERT Schimb de focuri între serviciile secrete ale Ucrainei la Kiev. Trei agenți GUR au fost răniți. Zelenski cere anchetă: „O situație absolut rușinoasă”

08:06

Evenimentul a reunit mai multe personalități din lumea politică, diplomatică și academică din România. La lansarea volumului au fost prezenți fostul președinte al României Emil Constantinescu, fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consilierul prezidențial Eugen Tomac, fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu și fostul europarlamentar  Cristian Preda.

În sală s-au aflat, de asemenea, judecătoare CCR Iulia Scântei și magistrata Raluca Moroșanu.

Pe parcursul acestei discuții Merkel a abordat subiecte precum amânarea luării unei decizii ferme privind invitarea Ucrainei să adere la NATO (la reuniunea Alianței Nord Atlantice de la București din 2008), relația Germaniei cu Rusia în privința importului de gaze rusești ori războiul din Ucraina declanșat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Când a fost întrebată de Emil Hurezeanu despre declarația președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, după tragedia de la Bucea din 2022, Merkel a precizat că, deși i-a parut rău pentru suferintele oamenilor, consideră și în prezent că decizia pe care a luat-o la reuniunea NATO de la București, din 2008, a fost cea corectă.

Reamintim că, în 2008, la summit-ul NATO de la București, fostul cancelar al Germaniei s-a opus acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP)  pentru Ucraina și Georgia în ciuda insistențelor președintelui american de atunci George W. Bush. În 2022, după tragedia de la Bucha, Zelenski i-a invitat pe Angela Merkel şi pe fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, să vadă la ce a dus decizia de la summit-ul NATO de la Bucureşti.

Marți seara, la Ateneul de la București, Merkel a afirmat că admiră „curajul președintelui Zelenski de a se opune rușilor“. Aceasta a explicat că fostul președinte american, Joe Biden, i-a oferit lui  azil în America după declanșarea războiului, însă Zelenski a refuzat să părăsească Ucraina. Angela Merkel consideră că dacă Liderul de la Kiev ar fi plecat în Statele Unite, nu ar mai fi existat Ucraina suverană și independentă de astăzi.

Întrebată de Emil Hurezeanu dacă i s-a propus să fie emisarul diplomatic al Europei în relația cu Putin, Angela Merkel a spus că „nu“ și a explicat că  președintele rus  „oferă respect numai celor care au putere politică“.

Potrivit lui Merkel, oficialii de la Bruxelles și cei care vor purta în viitor discuții cu Moscova, trebuie să înțeleagă că, și după încetarea focului din Ucraina, Rusia nu va dispărea, ci va rămâne în continuare un „vecin complicat.“

Un alt subiect abordat de Emil Hurezeanu și Angela Merkel a fost dependența de gazul rusesc și faptul că la doi ani după război, Germania continua să importe de la ruși.  Fostul cancelar a explicat că tranzitul se făcea prin Ucraina, în urma unor contracte semnate înainte de izbucnirea conflictului.

„Ucraina și-a dorit mult să fie țară de tranzit.”, a spus Merkel, motivul fiind, bineînțeles, comisioanele uriașe pe care Kievul le percepea pentru transportul gazelor.

Angela Merkel a comentat criza politică de la București

Angela Merkel a afirmat că România a realizat mult în ultimele decenii, exprimându-şi încrederea în găsirea unui compromis care să ducă la formarea unui guvern.

„Bineînţeles că nu pot spune nimic pe marginea acestui subiect, doar că vă doresc să aveţi din nou un premier ales. Pot doar spune că se întâmplă ceva la modul general în societăţile noastre şi prin mediile sociale şi digitale, şi anume valoarea compromisului este pusă sub presiune din ce în ce mai mult. Nu există nicio regiune, niciun partid sau vreun guvern care să aibă majoritate absolută. Şi în interiorul partidului sunt tot felul de idei diferite şi fracţiuni, dacă nu eşti dispus să faci un compromis”, a spus Merkel, potrivit traducerii oficiale.

Ea a amintit că i se impută câteodată, din perspectivă germană, că a făcut multe lucruri mult prea încet.

„Din punct de vedere obiectiv, e cu siguranţă corect. Pe de altă parte însă, (…) ce înseamnă democraţia? Înseamnă că eu, pentru decizia mea, trebuie să găsesc o majoritate. Bineînţeles că, câteodată, asta stă într-un conflict. Trebuie să reformăm sistemul de sănătate, fiscal, pensiile şi, în acelaşi timp, am alegători pe care vreau să-i satisfac, cărora vreau să le plac. Aşa că există întotdeauna presiunea de a spune că nu putem face această reformă, aia e prea rapidă, mai ai şi partidele populiste care oricum critică orice ai face şi care nu trebuie să argumenteze. Nu vorbesc acum despre România, despre Germania. Avem discuţii privitoare la pensii în Germania, nivelul pensiilor să fie 48% din ultimul salariu şi AfD, partidul populist, spune 70. Dar niciodată nu sunt întrebaţi de unde să vină banii. Oamenii spun «Păi, se cheltuie pe atâtea alte lucruri, de ce să nu meargă?». Şi acum, mijlocul societăţii, centrul societăţii trebuie să fie suficient de puternic pentru a parcurge această cale dificilă de a găsi un compromis. Şi nu trebuie să iei o decizie individuală la nivel de guvern. Ieşi şi spui «Dacă eu aş fi fost singur, aş fi luat eu o altă decizie», precizând «cazul ideal ar fi fost altul», pentru că nu-i convingi pe oameni. Cetăţenii îşi doresc să ştie. Ok, am procedat aşa în calitate de guvern şi n-o să încep să îmi bălăcăresc mâine partenerul. Putem spune «pur şi simplu nu s-a putut mai mult», aşa aţi ales şi acum, pas cu pas, trebuie să vedem cum parcurgem aceşti paşi. Şi cine se enervează zi de zi «nu va ajunge la rezultate bune»”, a arătat fostul cancelar.

Angela Merkel susține că „mediile digitale primesc atenţie foarte mare când vorbeşti despre ceva ce nu funcţionează”.

„Şi pot doar să-mi doresc ca în România să existe atât de mulţi oameni care să respecte celelalte partide atât de mult, încât să se pună împreună, pentru că nu putem să mergem la alegeri de două ori pe an. Alegerile sunt rezultatele gândurilor cetăţenilor. Nu vin aşa din cer senin. Şi România a realizat mult în ultimele decenii. Poate nu totul la viteza dorită, însă sunt probleme care trebuie abordate şi avem nevoie de oameni care sunt dispuşi să facă compromisuri. (…) Cred că aveţi câţiva. Vă doresc toate cele bune”, a mai spus fostul cancelar.

Volumul „Libertate. Amintiri 1954 – 2021” a fost lansat în 2024 în peste 30 de țări. Bucureștiul este una dintre puținele capitale în care Angela Merkel a ales să fie prezentă personal, alături de capitale importante precum Berlin, Washington, Budapesta și Atena.